14 martie 2011
07 martie 2011
28 februarie 2011
15 februarie 2011
28 iulie 2010
Camiliada olafiană pe axa Dorneşti-Arbore
Retragerea lui Camil a lăsat un gol imens în netul sucevean. Profitând de o zi liberă am hotărât să călătoresc prin satele din jurul Rădăuţilor. Cu ocazia asta am dus şi calculatoare la 2 familii de copii sărmani, lucru pe care Camil nu l-a făcut niciodată, expediţiilor sale lipsindu-le latura umanitară. Mulţumită dărniciei statului român, fiecare copil care face şcoală primeşte un bon de 200 de euro, pe care îl poate folosi la achiziţionarea unui calculator.
A fost foarte frumos.
Am încercat mai întâi să ajungem la Dorneşti. Venind dinspre Suceava, mândra capitală a judeţului cu acelaşi nume, am aflat de la Radio Gold( Gold = Aur = Aurel = Aurel Olărean) că podul de pontoane ridicat la Dorneşti a fost închis din cauza apelor râului Putna, lucru care a impus un drum chinuitor pe un drum de ţară până la Grăniceşti, sat care mi-a trezit amintiri. Mi-am amintit de 1992. De la Bălcăuţi(un punct de referinţă în cadrul Camiliadei) drumul spre Dorneşti a fost o adevarată plăcere, el posedând nişte calităţi încântătoare : asfalt şi circulaţia absentă din sens opus. Dorneşti e un sat foarte frumos : are case, grădini, animale, curţi, curci, găini, câini, copaci, etc. N-am făcut fotografii.
Următoarea oprire a fost la Arbore. La Arbore au fost acum câţiva ani 2 ture de inundaţii. Încă se mai văd urme. Mai jos sunt fotografiile pe care le-am făcut. Încă nu se văd pentru că încă nu le-am primit.
Înainte de Arbore, am trecut prin comuna Iaslovăţ, care s-a aflat mult timp in proprietatea comunei Emil Bodnăraş. Am fost foarte impresionat. Pe lângă grădini, animale, curţi, curci, găini, câini, copaci, etc casele au o arhitectura foarte interesantă, uneori amintind de comuna Moţca din judeţul moldovean Iaşi. Mai jos, poze
Da. Încă nu am primit pozele, dar sunt foarte reuşite. Mai ales alea cu celebrele motive arhitectonice iasloviţiene, "cepele".
Un lucru care m-a impresionat este faptul că sau în Iaslovâţ sau în Arbore am văzut patru biserici, lucru care dovedeşte că unul din satele astea e locuit de oameni foarte credincioşi, de diverse confesiuni şi etnii, lucru care reiese clar că doua biserici sunt catolice, romano-catolice, pe una scriind clar biserica romano-catolica, iar pe cealalta, ceva in germana, lucru care imi demonstrează că acea zonă a fost civilizată de austrieci cu ocazia misiunii lor de mentinere a păcii din perioada 1775–1918.
Oamenii sunt ciudaţi, salută necunoscuţi, lucru care poate fi deranjant pentru cineva care nu obişnuieşte să-şi bage nasul în treaba altora.
Alt lucru care m-a impresionat a fost faptul că, mai nou, băiatul care bagă net în sat a luat locul de sex-simbol şi civilizator tractoristului, foarte la modă în anii 50.
A fost foarte frumos.
Am încercat mai întâi să ajungem la Dorneşti. Venind dinspre Suceava, mândra capitală a judeţului cu acelaşi nume, am aflat de la Radio Gold( Gold = Aur = Aurel = Aurel Olărean) că podul de pontoane ridicat la Dorneşti a fost închis din cauza apelor râului Putna, lucru care a impus un drum chinuitor pe un drum de ţară până la Grăniceşti, sat care mi-a trezit amintiri. Mi-am amintit de 1992. De la Bălcăuţi(un punct de referinţă în cadrul Camiliadei) drumul spre Dorneşti a fost o adevarată plăcere, el posedând nişte calităţi încântătoare : asfalt şi circulaţia absentă din sens opus. Dorneşti e un sat foarte frumos : are case, grădini, animale, curţi, curci, găini, câini, copaci, etc. N-am făcut fotografii.
Următoarea oprire a fost la Arbore. La Arbore au fost acum câţiva ani 2 ture de inundaţii. Încă se mai văd urme. Mai jos sunt fotografiile pe care le-am făcut. Încă nu se văd pentru că încă nu le-am primit.
Înainte de Arbore, am trecut prin comuna Iaslovăţ, care s-a aflat mult timp in proprietatea comunei Emil Bodnăraş. Am fost foarte impresionat. Pe lângă grădini, animale, curţi, curci, găini, câini, copaci, etc casele au o arhitectura foarte interesantă, uneori amintind de comuna Moţca din judeţul moldovean Iaşi. Mai jos, poze
Da. Încă nu am primit pozele, dar sunt foarte reuşite. Mai ales alea cu celebrele motive arhitectonice iasloviţiene, "cepele".
Un lucru care m-a impresionat este faptul că sau în Iaslovâţ sau în Arbore am văzut patru biserici, lucru care dovedeşte că unul din satele astea e locuit de oameni foarte credincioşi, de diverse confesiuni şi etnii, lucru care reiese clar că doua biserici sunt catolice, romano-catolice, pe una scriind clar biserica romano-catolica, iar pe cealalta, ceva in germana, lucru care imi demonstrează că acea zonă a fost civilizată de austrieci cu ocazia misiunii lor de mentinere a păcii din perioada 1775–1918.
Oamenii sunt ciudaţi, salută necunoscuţi, lucru care poate fi deranjant pentru cineva care nu obişnuieşte să-şi bage nasul în treaba altora.
Alt lucru care m-a impresionat a fost faptul că, mai nou, băiatul care bagă net în sat a luat locul de sex-simbol şi civilizator tractoristului, foarte la modă în anii 50.
23 iunie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
