de unde îmi cumpăr un pieptene?
de unde îmi cumpăr un mosor de aţă de cusut?
de unde îmi cumpăr ace de cusut?
de unde îmi cumpăr cârlige de rufe?
de unde îmi cumpăr dopuri de plută?
de unde îmi cumpăr cuie?
de unde îmi cumpăr un ciocan?
de unde îmi cumpăr un cleste?
de unde îmi cumpăr şurubelniţe?
de unde îmi cumpăr sârmă?
de unde îmi cumpăr sfoară?
asta n-am învăţat la şcoală
23 noiembrie 2008
Tastatura românească
Colegul meu de apartament se pregateşte să intre în câmpul muncii.
Şi-a luat rezidenţiatul, l-a luat cu notă acceptabilă, aproape miraculos, fără intervenţii paterne şi, din ianuarie va începe să muncească. Îmi povestea că maică-sa îl bate la cap să-şi cumpere, cu primul salariu, ceva care să-şi amintească toată viaţa de acest eveniment.
M-a nedumerit chestia asta şi am observat că am mai ratat o chestie din cele care caracterizează o viaţă asa-zis normală. Mie nu mi-a zis nimeni, niciodată, că trebuie să-mi cumpăr ceva plin de semnificaţii cu primul salariu.
De fapt, care a fost primul meu salariu?
Prima ciocolată pe care am primit-o la 12 ani, când am lucrat o vacanţă de vară dezgropând cu un şpaclu...
Şi aşa mai departe.
Am încercat sa gasesc momentul primului meu salariu, scriind postul ăsta în modul stravechi, adică de mână, şi m-am speriat ca ajunsesem la a cincea pagină si nu îi dşdusem de capăt. Am renunţat, pentru că-s prea tânăr să-mi scriu memoriile. Am vrut să transcriu aici ce reuşisem să scriu dar m-am plictisit, chiar dacă privisem asta ca pe un exerciţiu de lucru cu tastatura românească. Îmi trebuie acum la şcoală. Adevărul e că mă plictisesc. Iaşii nu sunt orasul pe care mi-l imaginam eu. Ca de obicei m-am asteptat la prea multe. Şi dacă am ajuns să îmi scriu memoriile e logic că duc lipsă de ocupaţie.
Şi-a luat rezidenţiatul, l-a luat cu notă acceptabilă, aproape miraculos, fără intervenţii paterne şi, din ianuarie va începe să muncească. Îmi povestea că maică-sa îl bate la cap să-şi cumpere, cu primul salariu, ceva care să-şi amintească toată viaţa de acest eveniment.
M-a nedumerit chestia asta şi am observat că am mai ratat o chestie din cele care caracterizează o viaţă asa-zis normală. Mie nu mi-a zis nimeni, niciodată, că trebuie să-mi cumpăr ceva plin de semnificaţii cu primul salariu.
De fapt, care a fost primul meu salariu?
Prima ciocolată pe care am primit-o la 12 ani, când am lucrat o vacanţă de vară dezgropând cu un şpaclu...
Şi aşa mai departe.
Am încercat sa gasesc momentul primului meu salariu, scriind postul ăsta în modul stravechi, adică de mână, şi m-am speriat ca ajunsesem la a cincea pagină si nu îi dşdusem de capăt. Am renunţat, pentru că-s prea tânăr să-mi scriu memoriile. Am vrut să transcriu aici ce reuşisem să scriu dar m-am plictisit, chiar dacă privisem asta ca pe un exerciţiu de lucru cu tastatura românească. Îmi trebuie acum la şcoală. Adevărul e că mă plictisesc. Iaşii nu sunt orasul pe care mi-l imaginam eu. Ca de obicei m-am asteptat la prea multe. Şi dacă am ajuns să îmi scriu memoriile e logic că duc lipsă de ocupaţie.
17 noiembrie 2008
Pe drumul cel bun
Saptamana trecuta, la premiul ala mare am prins un numar
Saptamana asta, la un amarat de premiu de 200 000 € n-am vrut sa fortez. Am prins trei numere.
Saptamana viitoare le iau pe toate 6.
Promit
Saptamana asta, la un amarat de premiu de 200 000 € n-am vrut sa fortez. Am prins trei numere.
Saptamana viitoare le iau pe toate 6.
Promit
15 noiembrie 2008
Un horoscop naspa
Ce am aflat:
Planeta dominantă: Uranus, planeta convulsiilor şi ciudăţeniilor.
Animalul sacru: ornitorincul
sunt frecvent rapit de martieni
am idei stranii, reacţii imprevizibile şi fac totul pe dos faţă de restul omenirii
dau banii pe prostii de care n-a mai auzit nimeni, ader la cele mai fistichii diete sau curente religioase şi îi doare în cot de părerea celorlalţi
excesul de energie imi permite să-mi pun în practică proiectele utopice şi iniţiativele anarhiste
Prietenii ma suportă maximum două ore, iar rudele mele migrează în alte cartiere
Meseria potrivită: vânzător de gogoşi
Medicamentul norocos: sedativele.
Planeta dominantă: Uranus, planeta convulsiilor şi ciudăţeniilor.
Animalul sacru: ornitorincul
sunt frecvent rapit de martieni
am idei stranii, reacţii imprevizibile şi fac totul pe dos faţă de restul omenirii
dau banii pe prostii de care n-a mai auzit nimeni, ader la cele mai fistichii diete sau curente religioase şi îi doare în cot de părerea celorlalţi
excesul de energie imi permite să-mi pun în practică proiectele utopice şi iniţiativele anarhiste
Prietenii ma suportă maximum două ore, iar rudele mele migrează în alte cartiere
Meseria potrivită: vânzător de gogoşi
Medicamentul norocos: sedativele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)